Biblia

Singura carte al cărei AUTOR este prezent când o citeşti

Biblia - Plan citire anual

Versetul zilei

Efeseni 2:10: Căci noi suntem lucrarea Lui şi am fost zidiţi în Hristos Isus pentru faptele bune pe care le-a pregătit Dumnezeu mai dinainte, ca să umblăm în ele.

Plan de citire - saptamanal

Biblia - Plan citire concomitent

Plan de citire
Versiunea bibliei
Ziua 198 Ziua 199Ziua 200

Cantarea cantarilor capitolul 1

1
Cântarea cântărilor făcută de Solomon.
2
Să mă sărute cu sărutările gurii lui! Căci toate dezmierdările tale sunt mai bune decât vinul,
3
mirodeniile tale au un miros plăcut. Numele tău este ca o mireasmă vărsată, de aceea te iubesc pe tine fetele!
4
Trage-mă după tine! Şi haidem să alergăm! Împăratul mă duce în odăile lui… Ne vom înveseli şi ne vom bucura de tine; vom lăuda dezmierdările tale mai mult decât vinul! Pe drept eşti iubit.
5
Sunt neagră, dar sunt frumoasă, fiice ale Ierusalimului, cum sunt corturile Chedarului şi cum sunt covoarele lui Solomon.
6
Nu vă uitaţi că sunt aşa de negricioasă, căci m-a ars soarele. Fiii mamei mele s-au mâniat pe mine, şi m-au pus păzitoare la vii. Dar via frumuseţii mele n-am păzit-o.
7
Spune-mi tu, pe care te iubeşte inima mea, unde îţi paşti oile, unde te odihneşti la amiază? Căci de ce să umblu ca o rătăcită pe la turmele tovarăşilor tăi? –
8
Dacă nu ştii, o, tu, cea mai frumoasă dintre femei, ieşi pe urmele oilor şi paşte-ţi iezii lângă colibele păstorilor.
9
Cu iapa înhămată la carele lui faraon te asemăn eu pe tine, scumpa mea.
10
Ce frumoşi îţi sunt obrajii în mijlocul lănţişoarelor de la gât şi ce frumos îţi este gâtul în mijlocul şirurilor de mărgăritare!
11
Îţi vom face deci lănţişoare de aur cu stropituri de argint. –
12
Cât stă împăratul la masa lui, nardul meu îşi răspândeşte mirosul.
13
Preaiubitul meu îmi este ca un mănunchi de mir care se odihneşte între ţâţele mele.
14
Preaiubitul meu este pentru mine un strugure de măliniţă din viile din En-Ghedi. –
15
Ce frumoasă eşti, iubito, uite ce frumoasă eşti cu ochii tăi de porumbiţă! –
16
Ce frumos eşti, preaiubitule, ce plăcut eşti! Verdeaţa este patul nostru! –
17
Cedrii sunt grinzile caselor noastre, şi chiparoşii sunt pardoselile noastre. –

Cantarea cantarilor capitolul 2

1
Eu sunt un trandafir din Saron, un crin din văi. –
2
Ca un crin în mijlocul spinilor aşa este iubita mea între fete. –
3
Ca un măr între copacii pădurii aşa este preaiubitul meu între tineri. Cu aşa drag stau la umbra lui, şi rodul lui este dulce pentru cerul gurii mele.
4
El m-a dus în casa de ospăţ, şi dragostea era steagul fluturat peste mine.
5
Întăriţi-mă cu turte de struguri, învioraţi-mă cu mere, căci sunt bolnavă de dragostea lui.
6
Să-şi pună mâna stângă sub capul meu şi să mă îmbrăţişeze cu dreapta lui! –
7
Vă jur, fiice ale Ierusalimului, pe căprioarele şi cerboaicele de pe câmp: nu stârniţi, nu treziţi dragostea până nu vine ea! –
8
Aud glasul preaiubitului meu! Iată-l că vine, sărind peste munţi, săltând pe dealuri.
9
Preaiubitul meu seamănă cu o căprioară sau cu puiul de cerboaică. Iată-l că este după zidul nostru, se uită pe fereastră, priveşte printre zăbrele.
10
Preaiubitul meu vorbeşte şi-mi zice: „Scoală-te, iubito, şi vino, frumoaso!
11
Căci iată că a trecut iarna; a încetat ploaia şi s-a dus.
12
Se arată florile pe câmp, a venit vremea cântării şi se aude glasul turturelei în câmpiile noastre.
13
Se pârguiesc roadele în smochin, şi viile înflorite îşi răspândesc mirosul. Scoală-te, iubito, şi vino, frumoaso!
14
Porumbiţă din crăpăturile stâncii, ascunsă în scobiturile prăpăstiilor, arată-mi faţa ta şi fă-mă să-ţi aud glasul! Căci glasul tău este dulce, şi faţa ta, plăcută.”
15
Prindeţi-ne vulpile, vulpile cele mici care strică viile; căci viile noastre sunt în floare.
16
Preaiubitul meu este al meu, şi eu sunt a lui; el îşi paşte turma între crini.
17
Până la răcoarea zilei şi până la lungirea umbrelor, întoarce-te!… Iubitule, sari ca o căprioară sau ca puiul de cerb peste munţii ce ne despart.

Cantarea cantarilor capitolul 3

1
Am căutat noaptea în aşternutul meu, am căutat pe iubitul inimii mele; l-am căutat, dar nu l-am găsit…
2
M-am sculat atunci şi am cutreierat cetatea, uliţele şi pieţele; şi am căutat pe iubitul inimii mele… l-am căutat, dar nu l-am găsit!
3
M-au întâlnit păzitorii care dau ocol cetăţii; şi i-am întrebat: „N-aţi văzut pe iubitul inimii mele?”
4
Abia trecusem de ei şi am găsit pe iubitul inimii mele. L-am apucat şi nu l-am mai lăsat până nu l-am adus în casa mamei mele, în odaia celei ce m-a zămislit. –
5
Vă jur, fiice ale Ierusalimului, pe căprioarele şi cerboaicele de pe câmp: nu stârniţi, nu treziţi dragostea până nu vine ea. –
6
Ce se vede suindu-se din pustiu ca nişte stâlpi de fum, în mijlocul aburilor de mir şi de tămâie, înconjurată de toate miresmele negustorilor de mir? –
7
Iată, este pataşca lui Solomon, cu şaizeci de viteji de jur împrejur, cei mai viteji din Israel.
8
Toţi sunt înarmaţi cu săbii şi toţi sunt deprinşi la luptă, fiecare cu sabia la coapsă, ca să n-aibă nimic de temut în timpul nopţii.
9
Împăratul Solomon şi-a făcut această pataşcă din lemn din Liban.
10
Stâlpii i-a făcut de argint, rezemătoarea, de aur, scaunul, de purpură; iar mijlocul, împodobit cu o ţesătură aleasă, lucrată de dragostea fiicelor Ierusalimului.
11
Ieşiţi, fetele Sionului, şi priviţi pe împăratul Solomon, cu cununa cu care l-a încununat mama sa în ziua cununiei lui, în ziua veseliei inimii lui. –

Cantarea cantarilor capitolul 4

1
Ce frumoasă eşti, iubito, ce frumoasă eşti! Ochii tăi sunt ochi de porumbiţă, sub marama ta. Părul tău este ca o turmă de capre poposită pe coama muntelui Galaad.
2
Dinţii tăi sunt ca o turmă de oi tunse care ies din scăldătoare, toate cu gemeni, şi niciuna din ele nu este stearpă.
3
Buzele tale sunt ca un fir de cârmâz, şi gura ta este drăguţă; obrazul tău este ca o jumătate de rodie, sub marama ta.
4
Gâtul tău este ca turnul lui David, zidit ca să fie o casă de arme; o mie de scuturi atârnă de el, toate scuturi de viteji.
5
Amândouă ţâţele tale sunt ca doi pui de cerb, ca gemenii unei căprioare care pasc între crini.
6
Până se răcoreşte ziua şi până fug umbrele, voi veni la tine, munte de mir, şi la tine, deal de tămâie.
7
Eşti frumoasă de tot, iubito, şi n-ai niciun cusur.
8
Vino cu mine din Liban, mireaso, vino cu mine din Liban! Priveşte din vârful muntelui Amana, din vârful muntelui Senir şi Hermon, din vizuinile leilor, din munţii pardoşilor!
9
Mi-ai răpit inima, soro, mireaso, mi-ai răpit inima numai cu o privire, numai cu unul din lănţişoarele de la gâtul tău!
10
Ce lipici în dezmierdările tale, soro, mireaso! Dezmierdările tale preţuiesc mai mult decât vinul, şi miresmele tale sunt mai plăcute decât toate miroznele!
11
Miere picură din buzele tale, mireaso, miere şi lapte se află sub limba ta, şi mirosul hainelor tale este ca mirosul Libanului.
12
Eşti o grădină închisă, soro, mireaso, un izvor închis, o fântână pecetluită.
13
Odraslele tale sunt o grădină de rodii, cu cele mai alese roade, mălini negri şi nard;
14
nard şi şofran, trestie mirositoare şi scorţişoară, cu tot felul de tufari de tămâie, smirnă şi aloe, cu cele mai alese miresme.
15
O fântână din grădini, un izvor de ape vii ce curge din Liban.
16
Scoală-te, crivăţule! Vino, vântule de miazăzi! Suflaţi peste grădina mea, ca să picure mirosurile din ea! – Să intre iubitul meu în grădina lui şi să mănânce din roadele ei alese! –
© 2018 Biserica Penticostala Nadlac. All Rights Reserved.