Biblia

Singura carte al cărei AUTOR este prezent când o citeşti

Biblia - Plan citire anual

Versetul zilei

2 Petru 3:10-11: Ziua Domnului însă va veni ca un hoţ. În ziua aceea, cerurile vor trece cu trosnet, trupurile cereşti se vor topi de mare căldură, şi pământul, cu tot ce este pe el, va arde. Deci, fiindcă toate aceste lucruri au să se strice, ce fel de oameni ar trebui să fiţi voi, printr-o purtare sfântă şi evlavioasă,

Plan de citire - saptamanal

Biblia - Plan citire concomitent

Plan de citire
Versiunea bibliei
Ziua 300 Ziua 301Ziua 302

Iov capitolul 19

1
Iov a luat cuvântul şi a zis:
2
„Până când îmi veţi întrista sufletul şi mă veţi zdrobi cu cuvântările voastre?
3
Iată că de zece ori m-aţi batjocorit; nu vă este ruşine să vă purtaţi aşa?
4
Dacă am păcătuit cu adevărat, numai eu sunt răspunzător de aceasta.
5
Credeţi că mă puteţi lua de sus? Credeţi că mi-aţi dovedit că sunt vinovat?
6
Atunci să ştiţi că Dumnezeu mă urmăreşte şi mă înveleşte cu laţul Lui.
7
Iată, ţip de silnicie, şi nimeni nu răspunde; cer dreptate, şi dreptate nu este!
8
Mi-a tăiat orice ieşire, şi nu pot trece; a răspândit întuneric pe cărările mele.
9
M-a despuiat de slava mea, mi-a luat cununa de pe cap,
10
m-a zdrobit din toate părţile, şi pier; mi-a smuls nădejdea ca pe un copac.
11
S-a aprins de mânie împotriva mea, S-a purtat cu mine ca şi cu un vrăjmaş.
12
Oştile Lui au pornit deodată înainte, şi-au croit drum până la mine şi au tăbărât în jurul cortului meu.
13
A depărtat pe fraţii mei de la mine, şi prietenii mei s-au înstrăinat de mine.
14
Rudele mele m-au părăsit, şi cei mai de aproape ai mei m-au uitat.
15
Casnicii mei şi slugile mele mă privesc ca pe un străin, în ochii lor sunt un necunoscut.
16
Chem pe robul meu, şi nu răspunde; îl rog cu gura mea, şi degeaba.
17
Suflarea mea a ajuns nesuferită nevestei mele, şi duhoarea mea a ajuns nesuferită fiilor mamei mele.
18
Până şi copiii mă dispreţuiesc: dacă mă scol, ei mă ocărăsc.
19
Aceia în care mă încredeam mă urăsc, aceia pe care îi iubeam s-au întors împotriva mea.
20
Oasele mi se ţin de piele şi de carne; nu mi-a mai rămas decât pielea de pe dinţi.
21
Fie-vă milă, fie-vă milă de mine, prietenii mei! Căci mâna lui Dumnezeu m-a lovit.
22
De ce mă urmăriţi ca Dumnezeu? Şi nu vă mai săturaţi de carnea mea?
23
Oh! Aş vrea ca vorbele mele să fie scrise, să fie scrise într-o carte;
24
aş vrea să fie săpate cu un priboi de fier şi cu plumb în stâncă pe vecie…
25
Dar ştiu că Răscumpărătorul meu este viu şi că Se va ridica la urmă pe pământ.
26
Chiar dacă mi se va nimici pielea şi chiar dacă nu voi mai avea carne, voi vedea totuşi pe Dumnezeu.
27
Îl voi vedea şi-mi va fi binevoitor; ochii mei Îl vor vedea, şi nu ai altuia. Sufletul meu tânjeşte de dorul acesta înăuntrul meu.
28
Atunci veţi zice: „Pentru ce-l urmăream noi?” Căci dreptatea pricinii mele va fi cunoscută.
29
Temeţi-vă de sabie: căci pedepsele date cu sabia sunt grozave! Şi să ştiţi că este o judecată.”

Marcu capitolul 1

1
Începutul Evangheliei lui Isus Hristos, Fiul lui Dumnezeu.
2
După cum este scris în prorocul Isaia: „Iată, trimit înaintea Ta pe solul Meu, care Îţi va pregăti calea…
3
glasul celui ce strigă în pustiu: „Pregătiţi calea Domnului, neteziţi-I cărările”,
4
a venit Ioan care boteza în pustiu, propovăduind botezul pocăinţei spre iertarea păcatelor.
5
Tot ţinutul Iudeii şi toţi locuitorii Ierusalimului au început să iasă la el; şi, mărturisindu-şi păcatele, erau botezaţi de el în râul Iordan.
6
Ioan era îmbrăcat cu o haină de păr de cămilă, şi împrejurul mijlocului era încins cu un brâu de curea. El se hrănea cu lăcuste şi miere sălbatică.
7
Ioan propovăduia şi zicea: „După mine vine Cel ce este mai puternic decât mine, căruia eu nu sunt vrednic să mă plec să-I dezleg curelele încălţămintei.
8
Eu, da, v-am botezat cu apă; dar El vă va boteza cu Duhul Sfânt.”
9
În vremea aceea, a venit Isus din Nazaretul Galileii şi a fost botezat de Ioan în Iordan.
10
Şi îndată, când ieşea Isus din apă, el a văzut cerurile deschise şi Duhul coborându-Se peste El ca un porumbel.
11
Şi din ceruri s-a auzit un glas care zicea: „Tu eşti Fiul Meu preaiubit, în Tine Îmi găsesc toată plăcerea Mea.”
12
Îndată Duhul a mânat pe Isus în pustiu,
13
unde a stat patruzeci de zile, fiind ispitit de Satana. Acolo stătea împreună cu fiarele sălbatice, şi-I slujeau îngerii.
14
După ce a fost închis Ioan, Isus a venit în Galileea şi propovăduia Evanghelia lui Dumnezeu.
15
El zicea: „S-a împlinit vremea, şi Împărăţia lui Dumnezeu este aproape. Pocăiţi-vă şi credeţi în Evanghelie.”
16
Pe când trecea Isus pe lângă Marea Galileii, a văzut pe Simon şi pe Andrei, fratele lui Simon, aruncând o mreajă în mare, căci erau pescari.
17
Isus le-a zis: „Veniţi după Mine, şi vă voi face pescari de oameni.”
18
Îndată, ei şi-au lăsat mrejele şi au mers după El.
19
A mers puţin mai departe şi a văzut pe Iacov, fiul lui Zebedei, şi pe Ioan, fratele lui, care, şi ei, erau într-o corabie şi îşi dregeau mrejele.
20
Îndată i-a chemat; şi ei au lăsat pe tatăl lor, Zebedei, în corabie cu cei ce lucrau pe plată şi au mers după El.
21
S-au dus la Capernaum. Şi, în ziua Sabatului, Isus a intrat îndată în sinagogă şi a început să înveţe pe norod.
22
Oamenii erau uimiţi de învăţătura Lui; căci îi învăţa ca unul care are putere, nu cum îi învăţau cărturarii.
23
În sinagoga lor era un om care avea un duh necurat. El a început să strige:
24
„Ce avem noi a face cu Tine, Isuse din Nazaret? Ai venit să ne pierzi? Te ştiu cine eşti: eşti Sfântul lui Dumnezeu!”
25
Isus l-a certat şi i-a zis: „Taci şi ieşi afară din omul acesta!”
26
Şi duhul necurat a ieşit din el, scuturându-l cu putere şi scoţând un strigăt mare.
27
Toţi au rămas înmărmuriţi, aşa că se întrebau unii pe alţii: „Ce este aceasta? O învăţătură nouă! El porunceşte ca un stăpân chiar şi duhurilor necurate, şi ele Îl ascultă!”
28
Şi îndată I s-a dus vestea în toate împrejurimile Galileii.
29
După ce a ieşit din sinagogă, a intrat împreună cu Iacov şi Ioan în casa lui Simon şi a lui Andrei.
30
Soacra lui Simon zăcea în pat prinsă de friguri; şi îndată au vorbit lui Isus despre ea.
31
El a venit, a apucat-o de mână, a ridicat-o în sus, şi au lăsat-o frigurile. Apoi ea a început să le slujească.
32
Seara, după asfinţitul soarelui, au adus la El pe toţi bolnavii şi îndrăciţii.
33
Şi toată cetatea era adunată la uşă.
34
El a vindecat pe mulţi care pătimeau de felurite boli; de asemenea, a scos mulţi draci şi nu lăsa pe draci să vorbească, pentru că-L cunoşteau.
35
A doua zi dimineaţa, pe când era încă întuneric de tot, Isus S-a sculat, a ieşit şi S-a dus într-un loc pustiu. Şi Se ruga acolo.
36
Simon şi ceilalţi care erau cu El s-au dus să-L caute;
37
şi, când L-au găsit, I-au zis: „Toţi Te caută.”
38
El le-a răspuns: „Haidem să mergem în altă parte, prin târgurile şi satele vecine, ca să propovăduiesc şi acolo; căci pentru aceasta am ieşit.”
39
Şi S-a dus să propovăduiască în sinagogi, prin toată Galileea; şi scotea dracii.
40
A venit la El un lepros, care s-a aruncat în genunchi înaintea Lui, Îl ruga şi-I zicea: „Dacă vrei, poţi să mă cureţi.”
41
Lui Isus I s-a făcut milă de el, a întins mâna, S-a atins de el şi i-a zis: „Da, voiesc, fii curăţat!”
42
Îndată l-a lăsat lepra, şi s-a curăţat.
43
Isus i-a poruncit cu tot dinadinsul, i-a spus să plece numaidecât
44
şi i-a zis: „Vezi să nu spui nimănui nimic; ci du-te de te arată preotului şi adu pentru curăţarea ta ce a poruncit Moise, ca mărturie pentru ei.”
45
Dar omul acela, după ce a plecat, a început să vestească şi să spună în gura mare lucrul acesta, aşa că Isus nu mai putea să intre pe faţă în nicio cetate; ci stătea afară, în locuri pustii, şi veneau la El din toate părţile.

Marcu capitolul 2

1
După câteva zile, Isus S-a întors în Capernaum. S-a auzit că este în casă
2
şi s-au adunat îndată aşa de mulţi, că nu putea să-i mai încapă locul dinaintea uşii. El le vestea Cuvântul.
3
Au venit la El nişte oameni care I-au adus un slăbănog, purtat de patru inşi.
4
Fiindcă nu puteau să ajungă până la El, din pricina norodului, au desfăcut acoperişul casei unde era Isus şi, după ce l-au spart, au coborât pe acolo patul în care zăcea slăbănogul.
5
Când le-a văzut Isus credinţa, a zis slăbănogului: „Fiule, păcatele îţi sunt iertate!”
6
Unii din cărturari, care erau de faţă, se gândeau în inimile lor:
7
„Cum vorbeşte Omul acesta astfel? Huleşte! Cine poate să ierte păcatele decât numai Dumnezeu?”
8
Îndată, Isus a cunoscut, prin duhul Său, că ei gândeau astfel în ei şi le-a zis: „Pentru ce aveţi astfel de gânduri în inimile voastre?
9
Ce este mai lesne: a zice slăbănogului: „Păcatele îţi sunt iertate”, ori a zice: „Scoală-te, ridică-ţi patul şi umblă”?
10
Dar, ca să ştiţi că Fiul omului are putere pe pământ să ierte păcatele,
11
„Ţie îţi poruncesc”, a zis El slăbănogului, „scoală-te, ridică-ţi patul şi du-te acasă.”
12
Şi îndată, slăbănogul s-a sculat, şi-a ridicat patul şi a ieşit afară în faţa tuturor; aşa că toţi au rămas uimiţi şi slăveau pe Dumnezeu şi ziceau: „Niciodată n-am văzut aşa ceva!”
13
Isus a ieşit iarăşi la mare. Toată mulţimea venea la El; şi El învăţa pe toţi.
14
Când trecea pe acolo, a văzut pe Levi, fiul lui Alfeu, şezând la vamă. Şi i-a zis: „Vino după Mine!” Levi s-a sculat şi a mers după El.
15
Pe când şedea Isus la masă în casa lui Levi, mulţi vameşi şi păcătoşi au şezut şi ei la masă cu El şi cu ucenicii Lui; căci erau mulţi care mergeau de obicei după El.
16
Cărturarii şi fariseii, când L-au văzut mâncând cu vameşii şi cu păcătoşii, au zis ucenicilor Lui: „De ce mănâncă El şi bea cu vameşii şi cu păcătoşii?”
17
Isus, când a auzit acest lucru, le-a zis: „Nu cei sănătoşi au trebuinţă de doctor, ci cei bolnavi. Eu am venit să chem la pocăinţă nu pe cei neprihăniţi, ci pe cei păcătoşi.”
18
Ucenicii lui Ioan şi fariseii obişnuiau să postească. Ei au venit şi au zis lui Isus: „Pentru ce ucenicii lui Ioan şi ai fariseilor postesc, iar ucenicii Tăi nu postesc?”
19
Isus le-a răspuns: „Oare pot posti nuntaşii câtă vreme este mirele cu ei? Câtă vreme au pe mire cu ei, nu pot posti.
20
Vor veni zile când va fi luat mirele de la ei, şi atunci vor posti în ziua aceea.
21
Nimeni nu coase un petic de postav nou la o haină veche; altfel, peticul de postav nou rupe o parte din cel vechi, şi mai rea ruptură se face.
22
Şi nimeni nu pune vin nou în burdufuri vechi; altfel, vinul cel nou sparge burdufurile, şi vinul se varsă, iar burdufurile se prăpădesc; ci vinul nou este pus în burdufuri noi.”
23
S-a întâmplat că într-o zi de Sabat, Isus trecea prin lanurile de grâu. Ucenicii Lui, pe când mergeau, au început să smulgă spice de grâu.
24
Fariseii I-au zis: „Vezi, de ce fac ei ce nu este îngăduit să facă în ziua Sabatului?”
25
Isus le-a răspuns: „Oare n-aţi citit niciodată ce a făcut David, când a fost în nevoie şi când a flămânzit el şi cei ce erau împreună cu el?
26
Cum a intrat în casa lui Dumnezeu, în zilele marelui preot Abiatar, şi a mâncat pâinile pentru punerea înaintea Domnului, pe care nu este îngăduit să le mănânce decât preoţii? Şi cum a dat din ele chiar şi celor ce erau cu el?”
27
Apoi le-a zis: „Sabatul a fost făcut pentru om, iar nu omul pentru Sabat;
28
aşa că Fiul omului este Domn chiar şi al Sabatului.”
© 2020 Biserica Penticostala Nadlac. All Rights Reserved.