Lo
Isaia 14:16
Cei ce te văd se uită ţintă miraţi la tine, te privesc cu luare aminte şi zic: „Acesta este omul care făcea să se cutremure pământul şi zguduia împărăţiile,
Isaia 14:17
care prefăcea lumea în pustiu, nimicea cetăţile şi nu dădea drumul prinşilor săi de război?”
Ioan 19:5
Isus a ieşit deci afară, purtând cununa de spini şi haina de purpură. „Iată Omul!”, le-a zis Pilat.
made
Psalmi 146:3-5
3
Nu vă încredeţi în cei mari, în fiii oamenilor, în care nu este ajutor.
4
Suflarea lor trece, se întorc în pământ, şi în aceeaşi zi le pier şi planurile lor.
5
Ferice de cine are ca ajutor pe Dumnezeul lui Iacov, ferice de cine-şi pune nădejdea în Domnul Dumnezeul său!
Ieremia 17:5
Aşa vorbeşte Domnul: „Blestemat să fie omul care se încrede în om, care se sprijină pe un muritor şi îşi abate inima de la Domnul!
trusted
Psalmi 49:6-20
6
Ei se încred în avuţiile lor şi se fălesc cu bogăţia lor cea mare.
7
Dar nu pot să se răscumpere unul pe altul, nici să dea lui Dumnezeu preţul răscumpărării.
8
Răscumpărarea sufletului lor este aşa de scumpă, că nu se va face niciodată.
9
Nu vor trăi pe vecie, nu pot să nu vadă mormântul.
10
Da, îl vor vedea: căci înţelepţii mor, nebunul şi prostul deopotrivă pier şi lasă altora avuţiile lor.
11
Ei îşi închipuie că veşnice le vor fi casele, că locuinţele lor vor dăinui din veac în veac, ei, care dau numele lor la ţări întregi.
12
Dar omul pus în cinste nu dăinuie, ci este ca dobitoacele care se taie.
13
Iată ce soartă au ei, cei plini de atâta încredere, precum şi cei ce îi urmează, cărora le plac cuvintele lor. – (Oprire)
14
Sunt duşi ca o turmă în Locuinţa morţilor, îi paşte moartea, şi în curând oamenii fără prihană îi calcă în picioare: li se duce frumuseţea, şi Locuinţa morţilor le este locaşul.
15
Dar mie, Dumnezeu îmi va scăpa sufletul din Locuinţa morţilor, căci mă va lua sub ocrotirea Lui. – (Oprire)
16
Nu te teme când se îmbogăţeşte cineva şi când i se înmulţesc vistieriile casei;
17
căci nu ia nimic cu el când moare: vistieriile lui nu se coboară după el.
18
Să se tot creadă omul fericit în viaţă, să se tot laude cu bucuriile pe care şi le face,
19
căci tot în locuinţa părinţilor săi va merge şi nu va mai vedea lumina niciodată.
20
Omul pus în cinste, şi fără pricepere, este ca dobitoacele pe care le tai.
Psalmi 62:9
Da, o nimica sunt fiii omului! Minciună sunt fiii oamenilor! Puşi în cumpănă toţi laolaltă, ar fi mai uşori decât o suflare.
Psalmi 62:10
Nu vă încredeţi în asuprire şi nu vă puneţi nădejdea zadarnică în răpire; când cresc bogăţiile, nu vă lipiţi inima de ele.
Iov 31:24
Dacă mi-am pus încrederea în aur, dacă am zis aurului: „Tu eşti nădejdea mea;”
Iov 31:25
dacă m-am îngâmfat de mărimea averilor mele, de mulţimea bogăţiilor pe care le dobândisem;
1 Timotei 6:17
Îndeamnă pe bogaţii veacului acestuia să nu se îngâmfe şi să nu-şi pună nădejdea în nişte bogăţii nestatornice, ci în Dumnezeu, care ne dă toate lucrurile din belşug, ca să ne bucurăm de ele.
strengthened
Psalmi 73:7-11
7
Li se bulbucă ochii de grăsime, şi au mai mult decât le-ar dori inima.
8
Râd şi vorbesc cu răutate de asuprire: vorbesc de sus,
9
îşi înalţă gura până la ceruri, şi limba le cutreieră pământul.
10
De aceea aleargă lumea la ei, înghite apă din plin
11
şi zice: „Ce ar putea să ştie Dumnezeu şi ce ar putea să cunoască Cel Preaînalt?”
Psalmi 73:18-20
18
Da, Tu-i pui în locuri alunecoase şi-i arunci în prăpăd.
19
Cum sunt nimiciţi într-o clipă! Sunt pierduţi, prăpădiţi printr-un sfârşit năprasnic.
20
Ca un vis la deşteptare, aşa le lepezi chipul, Doamne, la deşteptarea Ta!
Eclesiastul 8:8
Omul nu este stăpân pe suflarea lui, ca s-o poată opri, şi n-are nicio putere peste ziua morţii; în lupta aceasta nu este izbăvire, şi răutatea nu poate scăpa pe cei răi.
Osea 12:7
Efraim este un negustor care are în mână o cumpănă mincinoasă. Îi place să înşele.
Osea 12:8
Şi Efraim zice: „Cu adevărat, m-am îmbogăţit, am făcut avere; şi în toată munca mea nu mi s-ar putea găsi nicio nelegiuire care să fie un păcat.”