A. M. 3292. B.C. 712. burden
Isaia 14:28
În anul morţii împăratului Ahaz a fost rostită această prorocie:
Isaia 15:1
Prorocie împotriva Moabului. Chiar în noaptea când este pustiit, Ar-Moabul este nimicit! Chiar în noaptea când este pustiit, Chir-Moabul este nimicit!…
Isaia 17:1
Prorocie împotriva Damascului. „Iată, Damascul nu va mai fi o cetate, ci va ajunge un morman de dărâmături;
Isaia 19:1
Prorocie împotriva Egiptului. Iată, Domnul călăreşte pe un nor repede şi vine în Egipt. Idolii Egiptului tremură înaintea Lui şi li se îndoaie inima egiptenilor în ei.
Isaia 21:1
Prorocie asupra pustiului mării. Cum înaintează vijelia de la miazăzi, aşa vine el din pustiu, din ţara înfricoşată.
Isaia 21:11
Prorocie asupra Dumei. Mi se strigă din Seir: „Străjerule, cât mai este din noapte? Străjerule, mai este mult din noapte?”
Isaia 21:13
Prorocie asupra Arabiei. Veţi petrece noaptea în tufele Arabiei, cete de negustori din Dedan!
Isaia 22:1
Prorocie asupra văii vedeniilor. Ce este de vă suiţi cu toţii pe acoperişuri,
Isaia 22:25
În ziua aceea, zice Domnul oştirilor, drugul acela împlântat într-un loc tare va fi scos, va fi tăiat, şi va cădea, şi povara care era pe el va fi nimicită, căci Domnul a vorbit.”
Isaia 23:1
Prorocie împotriva Tirului. Bociţi-vă, corăbii din Tarsis! Căci Tirul a fost nimicit: nu mai are nici case, nici intrare! Din ţara Chitim le-a venit vestea aceasta. –
Ieremia 23:33-38
33
Dacă poporul acesta sau un proroc, sau un preot te va întreba: „Care este ameninţarea Domnului?”, să le spui care este această ameninţare: „Vă voi lepăda, zice Domnul.”
34
Şi pe prorocul, pe preotul sau pe acela din popor care va zice: „O ameninţare a Domnului” îl voi pedepsi, pe el şi casa lui!
35
Aşa să spuneţi însă fiecare aproapelui său, fiecare, fratelui său: „Ce a răspuns Domnul?” sau: „Ce a zis Domnul?”
36
Dar să nu mai ziceţi: „O ameninţare a Domnului”, căci cuvântul fiecăruia va fi o ameninţare pentru el, dacă veţi suci astfel cuvintele Dumnezeului celui Viu, cuvintele Domnului oştirilor, Dumnezeului nostru!
37
Aşa să zici prorocului: „Ce ţi-a răspuns Domnul?” sau: „Ce a zis Domnul?”
38
Dar dacă veţi mai zice: „O ameninţare a Domnului”, atunci aşa vorbeşte Domnul: „Pentru că spuneţi cuvintele acestea: „O ameninţare a Domnului”, măcar că am trimis să vă spună: „Să nu mai ziceţi: „O ameninţare a Domnului”,
Ezechiel 12:10
Spune-le: „Aşa vorbeşte Domnul Dumnezeu: „Prorocia aceasta priveşte pe domnul care este la Ierusalim şi pe toată casa lui Israel care se află acolo.”
Naum 1:1
Prorocie despre Ninive. Cartea prorociei lui Naum din Elcoş.
Habacuc 1:1
Prorocia descoperită prorocului Habacuc.
Zaharia 9:1
Iată prorocia, cuvântul Domnului despre ţara Hadrac; şi va începe din Damasc. Căci Domnul are ochiul îndreptat asupra oamenilor şi peste toate seminţiile lui Israel.
Zaharia 12:1
Prorocia, cuvântul Domnului despre Israel. Aşa vorbeşte Domnul care a întins cerurile şi a întemeiat pământul, şi a întocmit duhul omului din el:
Maleahi 1:1
Prorocia, cuvântul Domnului, către Israel, prin Maleahi:
of Babylon
Isaia 14:4-23
4
atunci vei cânta cântarea aceasta asupra împăratului Babilonului şi vei zice: „Iată, asupritorul nu mai este, asuprirea a încetat,
5
Domnul a frânt toiagul celor răi, nuiaua stăpânitorilor.
6
Cel ce, în urgia lui, lovea popoarele cu lovituri fără răgaz, cel ce, în mânia lui, supunea neamurile este prigonit fără cruţare.
7
Tot pământul se bucură acum de odihnă şi pace; izbucnesc oamenii în cântece de veselie.
8
Până şi chiparoşii şi cedrii din Liban se bucură de căderea ta şi zic: „De când ai căzut tu, nu se mai suie nimeni să ne taie!”
9
Locuinţa morţilor se mişcă până în adâncimile ei, ca să te primească la sosire; ea trezeşte înaintea ta umbrele, pe toţi mai marii pământului, scoală de pe scaunele lor de domnie pe toţi împăraţii neamurilor.
10
Toţi iau cuvântul ca să-ţi spună: „Şi tu ai ajuns fără putere ca noi şi tu ai ajuns ca noi!
11
Strălucirea ta s-a coborât şi ea în Locuinţa morţilor, cu sunetul lăutelor tale; aşternut de viermi vei avea, şi viermii te vor acoperi.”
12
Cum ai căzut din cer, luceafăr strălucitor, fiu al zorilor! Cum ai fost doborât la pământ, tu, biruitorul neamurilor!
13
Tu ziceai în inima ta: „Mă voi sui în cer, îmi voi ridica scaunul de domnie mai presus de stelele lui Dumnezeu, voi şedea pe muntele adunării dumnezeilor, la capătul miazănoaptei,
14
mă voi sui pe vârful norilor, voi fi ca Cel Preaînalt.”
15
Dar ai fost aruncat în Locuinţa morţilor, în adâncimile mormântului!
16
Cei ce te văd se uită ţintă miraţi la tine, te privesc cu luare aminte şi zic: „Acesta este omul care făcea să se cutremure pământul şi zguduia împărăţiile,
17
care prefăcea lumea în pustiu, nimicea cetăţile şi nu dădea drumul prinşilor săi de război?”
18
Toţi împăraţii neamurilor, da, toţi, se odihnesc cu cinste, fiecare în mormântul lui.
19
Dar tu ai fost aruncat departe de mormântul tău, ca o ramură dispreţuită, ca o pradă luată de la nişte oameni ucişi cu lovituri de sabie şi aruncată pe pietrele unei gropi, ca un hoit călcat în picioare.
20
Tu nu eşti unit cu ei în mormânt, căci ţi-ai nimicit ţara şi ţi-ai prăpădit poporul. Nu se va mai vorbi niciodată de neamul celor răi.
21
Pregătiţi măcelărirea fiilor, din pricina nelegiuirii părinţilor lor! Ca să nu se mai scoale să cucerească pământul şi să umple lumea cu cetăţi!
22
Eu Mă voi ridica împotriva lor! – zice Domnul oştirilor – şi voi şterge numele şi urma Babilonului, pe fiu şi nepot – zice Domnul.
23
Voi face din el un culcuş de arici şi o mlaştină şi îl voi mătura cu mătura nimicirii – zice Domnul oştirilor.”
Isaia 21:1-10
1
Prorocie asupra pustiului mării. Cum înaintează vijelia de la miazăzi, aşa vine el din pustiu, din ţara înfricoşată.
2
O vedenie grozavă mi s-a descoperit. Asupritorul asupreşte, pustiitorul pustieşte. – „Suie-te, Elamule! Împresoară, Medio! Căci fac să înceteze toate oftările lor – zice Domnul.”
3
De aceea mi s-a umplut inima de nelinişte, m-apucă durerile, ca durerile unei femei când naşte. Zvârcolirile nu mă lasă s-aud, tremurul mă împiedică să văd.
4
Îmi bate inima cu putere, m-apucă groaza; noaptea plăcerilor mele ajunge o noapte de spaimă.
5
Ei pun masa, straja veghează, şi ei mănâncă, beau… Dar deodată se aude strigând: „În picioare, voievozi! Ungeţi scutul!”
6
Căci aşa mi-a vorbit Domnul: „Du-te şi pune un străjer, ca să dea de veste despre ce va vedea.” –
7
El a văzut călărime, călăreţi doi câte doi, călăreţi pe măgari, călăreţi pe cămile; şi asculta cu luare aminte, cu cea mai mare băgare de seamă.
8
Apoi a strigat ca un leu: „Doamne, am stat mereu în turnul meu de pază şi stăteam de strajă în toate nopţile.
9
Şi iată că a venit călărime şi călăreţi, doi câte doi.” Apoi a luat iarăşi cuvântul şi a zis: „A căzut, a căzut Babilonul, şi toate icoanele dumnezeilor lui sunt sfărâmate la pământ!”
10
O, poporul meu, care ai fost stropşit ca boabele de grâu din aria mea, ce am auzit de la Domnul oştirilor, Dumnezeul lui Israel, aceea vă vestesc.
Isaia 43:14
Aşa vorbeşte Domnul, Răscumpărătorul vostru, Sfântul lui Israel: Din pricina voastră, trimit pe vrăjmaş împotriva Babilonului şi cobor pe toţi fugarii, chiar şi pe haldei, pe corăbiile cu care se făleau.
Isaia 44:1
Ascultă acum, Iacove, robul Meu, Israele, pe care te-am ales!
Isaia 44:2
Aşa vorbeşte Domnul, care te-a făcut şi întocmit, şi care de la naşterea ta este sprijinul tău: „Nu te teme de nimic, robul Meu Iacov, Israelul Meu pe care l-am ales.
Isaia 47:1-15
1
Coboară-te şi şezi în ţărână, fecioară, fiica Babilonului; şezi pe pământ, fără scaun de domnie, fiica haldeilor; căci nu te vor mai numi subţirică şi plăcută.
2
Ia pietrele de moară şi macină făină; scoate-ţi marama, ridică-ţi poala rochiei, descoperă-ţi picioarele, treci râurile!
3
Goliciunea ţi se va descoperi, şi ţi se va vedea ruşinea. Mă voi răzbuna şi nu voi cruţa pe nimeni. –
4
Răscumpărătorul nostru Se cheamă Domnul oştirilor, Sfântul lui Israel. –
5
Şezi într-un colţ şi taci, fata haldeilor! Căci nu te vor mai numi împărăteasa împărăţiilor.
6
Mă mâniasem pe poporul Meu, Îmi pângărisem moştenirea şi-i dădusem în mâinile tale: dar tu n-ai avut milă de ei, ci ţi-ai apăsat greu jugul asupra bătrânului.
7
Tu ziceai: „În veci voi fi împărăteasă!”, şi nu te-ai gândit, nici n-ai visat că lucrul acesta are să se sfârşească.
8
Ascultă însă acum, tu cea dedată plăcerilor, care stai fără grijă şi zici în inima ta: „Eu, şi numai eu, nu voi fi niciodată văduvă şi nu voi fi niciodată lipsită de copii!”
9
Şi totuşi aceste două lucruri ţi se vor întâmpla deodată, în aceeaşi zi: şi pierderea copiilor, şi văduvia; vor cădea asupra ta cu putere mare, în ciuda tuturor vrăjitoriilor tale şi multelor tale descântece.
10
Căci te încredeai în răutatea ta şi ziceai: „Nimeni nu mă vede!” Înţelepciunea şi ştiinţa ta te-au amăgit, de ziceai în inima ta: „Eu şi numai eu.”
11
De aceea, nenorocirea va veni peste tine fără să-i vezi zorile; urgia va cădea peste tine fără s-o poţi împăca; şi deodată va veni peste tine prăpădul pe neaşteptate.
12
Vino, dar, cu descântecele tale şi cu mulţimea vrăjitoriilor tale, cărora ţi-ai închinat munca din tinereţe; poate că vei putea să tragi vreun folos din ele, poate că vei izbuti.
13
Te-ai obosit tot întrebând; să se scoale dar şi să te scape cei ce împart cerul, care pândesc stelele, care vestesc, după lunile noi, ce are să ţi se întâmple!
14
Iată-i, au ajuns ca miriştea pe care o arde focul şi nu-şi vor scăpa viaţa din flăcări: căci nu va fi ca un cărbune la care se încălzeşte cineva, nici un foc la care stă.
15
Aşa va fi soarta acelora pe care te oboseai să-i întrebi. Şi cei cu care ai făcut negoţ din tinereţea ta se vor risipi fiecare într-o parte: şi nu va fi nimeni care să-ţi vină în ajutor.
Ieremia 25:12-26
12
Dar, când se vor împlini aceşti şaptezeci de ani, voi pedepsi pe împăratul Babilonului şi pe neamul acela, zice Domnul, pentru nelegiuirile lor; voi pedepsi ţara haldeilor şi o voi preface în nişte dărâmături veşnice.
13
Voi aduce peste ţara aceea toate lucrurile pe care le-am vestit despre ea, tot ce este scris în cartea aceasta, tot ce a prorocit Ieremia despre toate neamurile.
14
Căci neamuri puternice şi împăraţi mari le vor supune şi pe ele şi le voi răsplăti după faptele şi lucrarea mâinilor lor.”
15
Căci aşa mi-a vorbit Domnul Dumnezeul lui Israel: „Ia din mâna Mea acest potir plin cu vinul mâniei Mele şi dă-l să-l bea toate neamurile la care te voi trimite.
16
Vor bea şi se vor ameţi, şi vor fi ca nişte nebuni la vederea sabiei pe care o voi trimite în mijlocul lor!”
17
Eu am luat potirul din mâna Domnului şi l-am dat să-l bea toate neamurile la care mă trimitea Domnul:
18
Ierusalimului şi cetăţilor lui Iuda, împăraţilor şi căpeteniilor sale, ca să le prefacă în dărâmături, într-un pustiu, să-i facă de batjocură şi de blestem, cum se vede lucrul acesta astăzi;
19
lui faraon, împăratul Egiptului, slujitorilor lui, căpeteniilor lui şi tot poporului lui;
20
la toată Arabia, tuturor împăraţilor ţării Uţ, tuturor împăraţilor ţării filistenilor, Ascalonului, Gazei, Ecronului şi celor ce au mai rămas din Asdod;
21
Edomului, Moabului şi copiilor lui Amon;
22
tuturor împăraţilor Tirului, tuturor împăraţilor Sidonului şi împăraţilor ostroavelor care sunt dincolo de mare;
23
Dedanului, Temei, Buzului şi tuturor celor ce îşi rad colţurile bărbii;
24
tuturor împăraţilor Arabiei şi tuturor împăraţilor arabilor care locuiesc în pustiu;
25
tuturor împăraţilor Zimrei, tuturor împăraţilor Elamului şi tuturor împăraţilor Mediei;
26
tuturor împăraţilor de la miazănoapte, de aproape sau de departe, şi unora şi altora, şi tuturor împărăţiilor lumii care sunt pe faţa pământului. Iar împăratul Şeşacului va bea după ei.
Ieremia 50:1-51
1
Iată cuvântul rostit de Domnul asupra Babilonului, asupra ţării haldeilor, prin prorocul Ieremia:
2
„Daţi de ştire printre neamuri, daţi de veste şi înălţaţi un steag! Vestiţi, n-ascundeţi nimic! Spuneţi: „Babilonul este luat! Bel este acoperit de ruşine, Merodac este zdrobit! Idolii lui sunt acoperiţi de ruşine, idolii lui sunt sfărâmaţi!”
3
Căci împotriva lui se suie un neam de la miazănoapte, care-i va preface ţara într-un pustiu, şi nu va mai fi locuită: atât oamenii cât şi dobitoacele fug şi se duc.
4
În zilele acelea, în vremurile acelea, zice Domnul, copiii lui Israel şi copiii lui Iuda se vor întoarce împreună; vor merge plângând şi vor căuta pe Domnul Dumnezeul lor.
5
Vor întreba de drumul Sionului, îşi vor întoarce privirile spre el şi vor zice: „Veniţi să ne alipim de Domnul printr-un legământ veşnic care să nu fie uitat niciodată!”
6
Poporul Meu era o turmă de oi pierdute; păstorii lor îi rătăceau, îi făceau să cutreiere munţii; treceau de pe munţi pe dealuri, uitându-şi staulul.
7
Toţi cei ce-i găseau îi mâncau, şi vrăjmaşii lor ziceau: „Noi nu suntem vinovaţi fiindcă au păcătuit împotriva Domnului, Locaşul neprihănirii, împotriva Domnului, Nădejdea părinţilor lor.” –
8
Fugiţi din Babilon, ieşiţi din ţara haldeilor şi mergeţi ca nişte ţapi în fruntea turmei!
9
Căci iată că voi ridica şi voi aduce împotriva Babilonului o mulţime de neamuri mari din ţara de la miazănoapte; se vor înşirui în şiruri de bătaie împotriva lui şi vor pune stăpânire pe el; săgeţile lor sunt ca ale unui războinic iscusit, care nu se întoarce cu mâinile goale.
10
Astfel va fi dată pradă jafului Haldeea, şi toţi cei ce o vor jefui se vor sătura de jaf, zice Domnul.
11
Căci voi v-aţi bucurat şi v-aţi înveselit, când Mi-aţi jefuit moştenirea Mea! Da, săreaţi ca o juncană în iarbă, nechezaţi ca nişte armăsari focoşi!
12
Mama voastră este acoperită de ruşine, cea care v-a născut roşeşte de ruşine; iată, ea este coada neamurilor, este un pustiu, un pământ uscat şi fără apă!
13
Din pricina mâniei Domnului nu va mai fi locuită şi va fi o pustietate. Toţi cei ce vor trece pe lângă Babilon se vor mira şi vor fluiera pentru toate rănile lui.
14
Înşiruiţi-vă de bătaie împrejurul Babilonului, voi toţi arcaşii! Trageţi împotriva lui, nu faceţi economie de săgeţi! Căci a păcătuit împotriva Domnului.
15
Scoateţi din toate părţile un strigăt de război împotriva lui! El întinde mâinile; temeliile i se prăbuşesc; zidurile i se surpă. Căci este răzbunarea Domnului. Răzbunaţi-vă pe el! Faceţi-i cum a făcut şi el!
16
Nimiciţi cu desăvârşire din Babilon pe cel ce seamănă şi pe cel ce mânuieşte secera la vremea secerişului! Înaintea sabiei nimicitorului, fiecare să se întoarcă la poporul său, fiecare să fugă spre ţara lui.
17
Israel este o oaie rătăcită pe care au gonit-o leii; împăratul Asiriei a mâncat-o cel dintâi; şi acesta din urmă i-a zdrobit oasele, acest Nebucadneţar, împăratul Babilonului.”
18
De aceea, aşa vorbeşte Domnul oştirilor, Dumnezeul lui Israel: „Iată, voi pedepsi pe împăratul Babilonului şi ţara lui, cum am pedepsit pe împăratul Asiriei.
19
Voi aduce înapoi pe Israel în păşunea lui; va paşte pe Carmel şi pe Basan şi îşi va potoli foamea pe muntele lui Efraim şi în Galaad.
20
În zilele acelea, în vremea aceea – zice Domnul – se va căuta nelegiuirea lui Israel, şi nu va mai fi, şi păcatul lui Iuda, şi nu se va mai găsi; căci voi ierta rămăşiţa pe care o voi lăsa.
21
Suie-te împotriva ţării de două ori răzvrătită, împotriva locuitorilor ei, şi pedepseşte-i! Urmăreşte, măcelăreşte, nimiceşte-i! – zice Domnul – şi împlineşte în totul poruncile Mele!
22
Strigăte de război răsună în ţară, şi prăpădul este mare.
23
Cum s-a rupt şi s-a sfărâmat ciocanul întregului pământ! Babilonul este nimicit în mijlocul neamurilor!
24
Ţi-am întins o cursă şi ai fost prins, Babilonule, fără să te aştepţi. Ai fost ajuns, apucat, pentru că ai luptat împotriva Domnului.
25
Domnul Şi-a deschis casa de arme şi a scos din ea armele mâniei Lui; căci aceasta este o lucrare a Domnului Dumnezeului oştirilor în ţara haldeilor. –
26
Pătrundeţi din toate părţile în Babilon, deschideţi-i grânarele, faceţi-le nişte mormane ca nişte grămezi de snopi şi nimiciţi-le. Nimic să nu mai rămână din el!
27
Ucideţi-i toţi taurii şi înjunghiaţi-i! Vai de ei! Căci le-a venit ziua, vremea pedepsirii lor! –
28
Ascultaţi strigătele fugarilor, ale celor ce scapă din ţara Babilonului, ca să vestească în Sion răzbunarea Domnului Dumnezeului nostru, răzbunarea pentru Templul Său!
29
Chemaţi împotriva Babilonului pe arcaşi, voi toţi care încordaţi arcul! Tăbărâţi în jurul lui ca nimeni să nu scape, răsplătiţi-i după faptele lui, faceţi-i întocmai cum a făcut şi el! Căci s-a semeţit împotriva Domnului, împotriva Sfântului lui Israel! –
30
De aceea, tinerii lui vor cădea pe uliţe, şi toţi oamenii lui de război vor pieri în ziua aceea, zice Domnul.
31
Iată, am necaz pe tine, îngâmfatule! – zice Domnul Dumnezeul oştirilor; căci ţi-a sosit ziua, vremea pedepsirii tale!
32
Îngâmfatul acela se va poticni şi va cădea, şi nimeni nu-l va ridica, voi pune foc cetăţilor lui, şi-i va mistui toate împrejurimile.”
33
Aşa vorbeşte Domnul oştirilor: „Copiii lui Israel şi copiii lui Iuda sunt apăsaţi împreună; toţi cei ce i-au dus robi îi opresc şi nu vor să le dea drumul.
34
Dar puternic este Răzbunătorul lor, El, al cărui nume este Domnul oştirilor. El le va apăra pricina, ca să dea odihnă ţării şi să facă pe locuitorii Babilonului să tremure.
35
Sabia împotriva haldeilor! – zice Domnul – împotriva locuitorilor Babilonului, împotriva căpeteniilor şi înţelepţilor lui!
36
Sabia împotriva prorocilor minciunii, ca să ajungă ca nişte oameni fără minte! Sabia împotriva vitejilor lui, ca să rămână încremeniţi!
37
Sabia împotriva cailor şi carelor lui, împotriva oamenilor de tot felul care sunt în mijlocul lui, ca să ajungă ca femeile! Sabia împotriva vistieriilor lui, ca să fie jefuite!
38
Seceta peste apele lui, ca să sece! Căci este o ţară de idoli, şi au înnebunit cu idolii lor.
39
De aceea, fiarele pustiului se vor aşeza acolo împreună cu şacalii, şi struţii vor locui acolo; nu va mai fi locuit niciodată, ci veşnic va rămâne nelocuit.
40
Ca şi Sodoma şi Gomora şi cetăţile vecine, pe care le-a nimicit Dumnezeu, zice Domnul, aşa nu va mai fi locuit nici el, şi nimeni nu se va mai aşeza acolo.
41
Iată, vine un popor de la miazănoapte, şi un neam mare şi nişte împăraţi puternici se ridică de la marginile pământului.
42
Poartă arc şi suliţă, sunt necruţători şi fără milă; glasul le mugeşte ca marea; sunt călare pe cai, ca un om gata de luptă, împotriva ta, fiica Babilonului!
43
Împăratul Babilonului aude vestea, mâinile i se slăbesc şi îl apucă groaza ca durerea pe o femeie care naşte…
44
Iată, vrăjmaşul se suie ca un leu de pe malurile îngâmfate ale Iordanului împotriva locuinţei tale tari; deodată îi voi izgoni de acolo şi voi pune peste ei pe acela pe care l-am ales. Căci cine este ca Mine? Cine-Mi va porunci? Şi care căpetenie Îmi va sta împotrivă?”
45
De aceea, ascultaţi hotărârea pe care a luat-o Domnul împotriva Babilonului şi planurile pe care le-a făcut El împotriva ţării haldeilor: „Cu adevărat îi vor târî ca pe nişte oi slabe, cu adevărat le vor pustii locuinţa.
46
De strigătul luării Babilonului se cutremură pământul şi se aude un strigăt de durere printre neamuri.”
Daniel 5:28-6
Apocalipsa 17:1-18
1
Apoi, unul din cei şapte îngeri care ţineau cele şapte potire a venit de a vorbit cu mine şi mi-a zis: „Vino să-ţi arăt judecata curvei celei mari, care şade pe ape mari.
2
Cu ea au curvit împăraţii pământului; şi locuitorii pământului s-au îmbătat de vinul curviei ei!”
3
Şi m-a dus, în Duhul, într-un pustiu. Şi am văzut o femeie şezând pe o fiară de culoare stacojie, plină cu nume de hulă, şi avea şapte capete şi zece coarne.
4
Femeia aceasta era îmbrăcată cu purpură şi stacojiu; era împodobită cu aur, cu pietre scumpe şi cu mărgăritare. Ţinea în mână un potir de aur plin de spurcăciuni şi de necurăţiile curviei ei.
5
Pe frunte purta scris un nume, o taină: „Babilonul cel mare, mama curvelor şi spurcăciunilor pământului.”
6
Şi am văzut pe femeia aceasta, îmbătată de sângele sfinţilor şi de sângele mucenicilor lui Isus. Când am văzut-o, m-am mirat minune mare.
7
Şi îngerul mi-a zis: „De ce te miri? Îţi voi spune taina acestei femei şi a fiarei care o poartă şi care are cele şapte capete şi cele zece coarne.
8
Fiara pe care ai văzut-o era, şi nu mai este. Ea are să se ridice din Adânc şi are să se ducă la pierzare. Şi locuitorii pământului, ale căror nume n-au fost scrise de la întemeierea lumii în Cartea Vieţii, se vor mira când vor vedea că fiara era, nu mai este, şi va veni. –
9
Aici este mintea plină de înţelepciune. – Cele şapte capete sunt şapte munţi pe care şade femeia.
10
Sunt şi şapte împăraţi: cinci au căzut, unul este, celălalt n-a venit încă, şi când va veni, el va rămâne puţină vreme.
11
Şi fiara, care era, şi nu mai este, ea însăşi este al optulea împărat: este din numărul celor şapte, şi merge la pierzare.
12
Cele zece coarne pe care le-ai văzut sunt zece împăraţi, care n-au primit încă împărăţia, ci vor primi putere împărătească timp de un ceas împreună cu fiara.
13
Toţi au acelaşi gând şi dau fiarei puterea şi stăpânirea lor.
14
Ei se vor război cu Mielul; dar Mielul îi va birui, pentru că El este Domnul domnilor şi Împăratul împăraţilor. Şi cei chemaţi, aleşi şi credincioşi, care sunt cu El, de asemenea, îi vor birui.”
15
Apoi mi-a zis: „Apele pe care le-ai văzut, pe care şade curva, sunt noroade, gloate, neamuri şi limbi.
16
Cele zece coarne pe care le-ai văzut şi fiara vor urî pe curvă, o vor pustii şi o vor lăsa goală. Carnea i-o vor mânca şi o vor arde cu foc.
17
Căci Dumnezeu le-a pus în inimă să-I aducă la îndeplinire planul Lui: să se învoiască pe deplin şi să dea fiarei stăpânirea lor împărătească, până se vor îndeplini cuvintele lui Dumnezeu.
18
Şi femeia pe care ai văzut-o este cetatea cea mare, care are stăpânire peste împăraţii pământului.”
which Isaiah
Isaia 1:1
Prorocia lui Isaia, fiul lui Amoţ, despre Iuda şi Ierusalim, pe vremea lui Ozia, Iotam, Ahaz şi Ezechia, împăraţii lui Iuda.