your
Coloseni 3:16
Cuvântul lui Hristos să locuiască din belşug în voi în toată înţelepciunea. Învăţaţi-vă şi sfătuiţi-vă unii pe alţii cu psalmi, cu cântări de laudă şi cu cântări duhovniceşti, cântând lui Dumnezeu cu mulţumire în inima voastră.
Deuteronom 6:6
Şi poruncile acestea, pe care ţi le dau astăzi, să le ai în inima ta.
Deuteronom 6:7
Să le întipăreşti în mintea copiilor tăi şi să vorbeşti de ele când vei fi acasă, când vei pleca în călătorie, când te vei culca şi când te vei scula.
Deuteronom 11:19
Să învăţaţi pe copiii voştri în ele şi să le vorbeşti despre ele când vei fi acasă, când vei merge în călătorie, când te vei culca şi când te vei scula.
1 Cronici 16:24
povestiţi printre neamuri slava Lui, printre toate popoarele, minunile Lui!
Psalmi 37:30
Gura celui neprihănit vesteşte înţelepciunea, şi limba lui trâmbiţează dreptatea.
Psalmi 37:31
Legea Dumnezeului său este în inima lui; şi nu i se clatină paşii.
Psalmi 40:9
Vestesc îndurarea Ta în adunarea cea mare; iată că nu-mi închid buzele. Tu ştii lucrul acesta, Doamne!
Psalmi 40:10
Nu ţin în inima mea îndurarea Ta, ci vestesc adevărul Tău şi mântuirea Ta, şi nu ascund bunătatea şi credincioşia Ta în adunarea cea mare.
Psalmi 45:2
Tu eşti cel mai frumos dintre oameni, harul este turnat pe buzele tale: de aceea te-a binecuvântat Dumnezeu pe vecie.
Psalmi 66:16
Veniţi de ascultaţi, toţi cei ce vă temeţi de Dumnezeu, şi voi istorisi ce a făcut El sufletului meu.
Psalmi 71:15-18
15
Gura mea va vesti zi de zi dreptatea şi mântuirea Ta, căci nu-i cunosc marginile.
16
Voi spune lucrările Tale cele puternice, Doamne Dumnezeule! Voi pomeni dreptatea Ta şi numai pe a Ta.
17
Dumnezeule, Tu m-ai învăţat din tinereţe, şi până acum eu vestesc minunile Tale.
18
Nu mă părăsi, Dumnezeule, chiar la bătrâneţi cărunte, ca să vestesc tăria Ta neamului de acum, şi puterea Ta neamului de oameni care va veni!
Psalmi 71:23-18
Psalmi 71:24-18
Psalmi 78:3
Ce am auzit, ce ştim, ce ne-au povestit părinţii noştri,
Psalmi 78:4
nu vom ascunde de copiii lor; ci vom vesti neamului de oameni care va veni laudele Domnului, puterea Lui şi minunile pe care le-a făcut.
Psalmi 105:2
Cântaţi, cântaţi în cinstea Lui! Vorbiţi despre toate minunile Lui!
Psalmi 119:13
Cu buzele mele vestesc toate hotărârile gurii Tale.
Psalmi 119:46
Voi vorbi despre învăţăturile Tale înaintea împăraţilor şi nu-mi va roşi obrazul.
Proverbe 10:21
Buzele celui neprihănit înviorează pe mulţi oameni, dar nebunii mor fiindcă n-au judecată. –
Proverbe 15:4
Limba dulce este un pom de viaţă, dar limba stricată zdrobeşte sufletul. –
Proverbe 15:7
Buzele înţelepţilor seamănă ştiinţa, dar inima celor nesocotiţi este stricată. –
Proverbe 16:21-24
21
Cine are o inimă înţeleaptă este numit priceput, dar dulceaţa buzelor măreşte ştiinţa. –
22
Înţelepciunea este un izvor de viaţă pentru cine o are; dar pedeapsa nebunilor este nebunia lor. –
23
Cine are o inimă înţeleaptă îşi arată înţelepciunea când vorbeşte şi mereu se văd învăţături noi pe buzele lui. –
24
Cuvintele prietenoase sunt ca un fagure de miere, dulci pentru suflet şi sănătoase pentru oase. –
Proverbe 22:17
Pleacă-ţi urechea şi ascultă cuvintele înţelepţilor, şi ia învăţătura mea în inimă. –
Proverbe 22:18
Căci este bine să le păstrezi înăuntrul tău şi să-ţi fie toate deodată pe buze. –
Proverbe 25:11
Un cuvânt spus la vremea potrivită este ca nişte mere de aur într-un coşuleţ de argint. –
Proverbe 25:12
Ca o verigă de aur şi o podoabă de aur curat, aşa este înţeleptul care mustră, pentru o ureche ascultătoare. –
Eclesiastul 10:12
Cuvintele unui înţelept sunt plăcute, dar buzele nebunului îi aduc pieirea.
Maleahi 3:16-18
16
Atunci şi cei ce se tem de Domnul au vorbit adesea unul cu altul; Domnul a luat aminte la lucrul acesta şi a ascultat; şi o carte de aducere aminte a fost scrisă înaintea Lui, pentru cei ce se tem de Domnul şi cinstesc Numele Lui.
17
Ei vor fi ai Mei, zice Domnul oştirilor, Îmi vor fi o comoară deosebită, în ziua pe care o pregătesc Eu. Voi avea milă de ei, cum are milă un om de fiul său care-i slujeşte.
18
Şi veţi vedea din nou atunci deosebirea dintre cel neprihănit şi cel rău, dintre cel ce slujeşte lui Dumnezeu şi cel ce nu-I slujeşte.
Matei 12:34
Pui de năpârci, cum aţi putea voi să spuneţi lucruri bune, când voi sunteţi răi? Căci din prisosul inimii vorbeşte gura.
Matei 12:35
Omul bun scoate lucruri bune din vistieria bună a inimii lui; dar omul rău scoate lucruri rele din vistieria rea a inimii lui.
Luca 4:22
Şi toţi Îl vorbeau de bine, se mirau de cuvintele pline de har care ieşeau din gura Lui şi ziceau: „Oare nu este acesta feciorul lui Iosif?”
Efeseni 4:29
Niciun cuvânt stricat să nu vă iasă din gură; ci unul bun, pentru zidire, după cum e nevoie, ca să dea har celor ce-l aud.
seasoned
Levitic 2:13
Toate darurile tale de mâncare să le sărezi cu sare; să nu laşi să lipsească niciodată de pe darurile tale de mâncare sarea, care este semnul legământului Dumnezeului tău; la toate darurile tale de mâncare să aduci sare.
2 Imparati 2:20-22
20
El a zis: „Aduceţi-mi un blid nou şi puneţi sare în el.” Şi i-au adus.
21
Apoi s-a dus la izvorul apelor şi a aruncat sare în el şi a zis: „Aşa vorbeşte Domnul: „Vindec apele acestea; nu va mai veni din ele nici moarte, nici sterpiciune.”
22
Şi apele au fost vindecate până în ziua aceasta, după cuvântul pe care-l rostise Domnul.
Matei 5:13
Voi sunteţi sarea pământului. Dar dacă sarea îşi pierde gustul, prin ce îşi va căpăta iarăşi puterea de a săra? Atunci nu mai este bună la nimic decât să fie lepădată afară şi călcată în picioare de oameni.
Marcu 9:50
Sarea este bună; dar dacă sarea îşi pierde puterea de a săra, cu ce îi veţi da înapoi puterea aceasta? Să aveţi sare în voi înşivă şi să trăiţi în pace unii cu alţii.”
how
Proverbe 26:4
Nu răspunde nebunului după nebunia lui, ca să nu semeni şi tu cu el. –
Proverbe 26:5
Răspunde însă nebunului după nebunia lui, ca să nu se creadă înţelept. –
Luca 20:20-40
20
Au început să pândească pe Isus; şi au trimis nişte iscoditori care se prefăceau că sunt neprihăniţi ca să-L prindă cu vorba şi să-L dea pe mâna stăpânirii şi pe mâna puterii dregătorului.
21
Iscoditorii aceştia L-au întrebat: „Învăţătorule, ştim că vorbeşti şi înveţi pe oameni drept şi că nu cauţi la faţa oamenilor, ci-i înveţi calea lui Dumnezeu în adevăr.
22
Se cuvine să plătim bir cezarului sau nu?”
23
Isus le-a priceput viclenia şi le-a răspuns: „Pentru ce Mă ispitiţi?
24
Arătaţi-Mi un ban. Al cui chip şi ale cui slove sunt scrise pe el?” „Ale cezarului”, au răspuns ei.
25
Atunci El le-a zis: „Daţi, dar, cezarului ce este al cezarului, şi lui Dumnezeu ce este al lui Dumnezeu.”
26
Nu L-au putut prinde cu vorba înaintea norodului; ci, miraţi de răspunsul Lui, au tăcut.
27
Unii din saduchei, care zic că nu este înviere, s-au apropiat şi au întrebat pe Isus:
28
„Învăţătorule, iată ce ne-a scris Moise: „Dacă moare fratele cuiva, având nevastă, dar fără să aibă copii, fratele lui să ia pe nevasta lui şi să ridice urmaş fratelui său.”
29
Au fost, dar, şapte fraţi. Cel dintâi s-a însurat, şi a murit fără copii.
30
Pe nevasta lui, a luat-o al doilea; şi a murit şi el fără copii.
31
A luat-o şi al treilea şi tot aşa toţi şapte; şi au murit fără să lase copii.
32
La urma tuturor, a murit şi femeia.
33
Deci, la înviere, nevasta căruia dintre ei va fi femeia? Fiindcă toţi şapte au avut-o de nevastă.”
34
Isus le-a răspuns: „Fiii veacului acestuia se însoară şi se mărită;
35
dar cei ce vor fi găsiţi vrednici să aibă parte de veacul viitor şi de învierea dintre cei morţi, nici nu se vor însura, nici nu se vor mărita.
36
Pentru că nici nu vor putea muri, căci vor fi ca îngerii. Şi vor fi fiii lui Dumnezeu, fiind fii ai învierii.
37
Dar că morţii învie, a arătat însuşi Moise, în locul unde este vorba despre „Rug” când numeşte pe Domnul: „Dumnezeul lui Avraam, Dumnezeul lui Isaac şi Dumnezeul lui Iacov.”
38
Dar Dumnezeu nu este un Dumnezeu al celor morţi, ci al celor vii, căci pentru El toţi sunt vii.”
39
Unii din cărturari au luat cuvântul şi au zis: „Învăţătorule, bine ai zis.”
40
Şi nu mai îndrăzneau să-I mai pună nicio întrebare.
1 Petru 3:15
Ci sfinţiţi în inimile voastre pe Hristos ca Domn.” Fiţi totdeauna gata să răspundeţi oricui vă cere socoteală de nădejdea care este în voi; dar cu blândeţe şi teamă,