Trăim, poate, cea mai grea perioadă a bisericii creştine. Pavel spunea că „în zilele din urmă vor fi vremuri grele.”. Domnul ISUS ne-a avertizat că vor veni „mulţi învăţători mincinoşi şi prooroci mincinoşi” - o vreme de confuzie spirituală şi de mari amăgiri, dacă e cu putinţă, să înşele chiar şi pe cei aleşi. Un domeniu, cu siguranţă, pervertit şi murdărit de satan este muzica creştină.
"Aiurează în sunetul alăutei, se cred iscusiţi ca David în instrumentele de muzică. Beau vin cu pahare largi, se ung cu cel mai bun untdelemn, şi nu se întristează de prăpădul lui Iosif! De aceea vor merge în robie, în fruntea prinşilor de război; şi vor înceta strigătele de veselie ale acestor desfătaţi."(Amos 6:5-7) Acum 20 de ani, într-un cort de evanghelizare, un grup de tineri a început să cânte muzică creştină în ritm de rock şi disco. M-am întristat foarte tare şi am cerut de la Domnul un cuvânt. Am deschis Biblia şi El mi-a vorbit prin versetele de mai sus: Amos 6:5-7. M-am cutremurat. Azi lucrurile sunt cu mult mai grave...
Muzica creştină contemporană s-a impus tot mai mult în atmosfera de închinare a bisericilor, promotorii acesteia fiind, aproape fără excepţie, tineri ne-născuţi din nou, adepţi ai ritmurilor rock şi hip-hop, susţinuti, de dragul popularităţii şi/sau din ignoranţă, de pastori nespirituali, mulţi dintre ei abia ieşiţi de pe băncile facultăţilor de teologie cu dorinţa să facă din conceptul „unitate în diversitate” un pretext de a promova un nou mod de închinare pe bază de muzică şi divertisment. O formă de închinare facilă, fără pocăinţă, accesibilă tuturor, păgână. Biblia ne trimite la „cărările cele vechi” dar ei spun „nu vrem sa umblăm pe ele”(Ieremia 6:16). Acest „val nou” intrat deja în adunări aduce înaintea lui Dumnezeu un foc străin, departe de adevărata închinare (în duh şi adevăr).
O biserică care pierde adevărata închinarea îl pierde pe Dumnezeu. Deşi e numită „laudă şi închinare”, în fapt e o manipulare emoţională grosieră, alimentată deseori de lumini hipnotice şi muzică cu mulţi decibeli, ritmuri care produc reacţii hormonale puternice, confundate de majoritatea celor prezenţi cu duhul sfânt. Cuvinte şi fragmente muzicale care se repetă uneori zeci de minute în şir, contrar sfatului Domnului Isus care spune “Când vă rugaţi, să nu bolborosiţi aceleaşi vorbe, ca păgînii (Matei6:7)” - nu sunt altceva decât o tehnică hipnotică care induce o stare de semi transă, semi-abandonare a conştientului în favoarea emoţiilor. Duhul Sfant nu produce astfel de efecte (1Cor.14:15,32). Atunci, ce duh sau entitate are interes să pierdem, chiar şi parţial, contactul cu realitatea? Răspunsul e evident: satan şi demonii lui. Ştiu că e foarte greu de acceptat un astfel de verdict dar Scripturile amintite mai sus, numeroase descoperiri de la Duhul Sfânt precum şi mărturii cutremurătoare ale celor scăpaţi din această mreajă ne cer să fim categorici.
Pericolele sunt imense! Muzica are o mare putere asupra sufletului omenesc. Suntem creaţi să răspundem la muzică şi să ne transmitem trăirile prin muzică. În cer se cântă. Când sursa de inspiraţie e una divină, muzica produce în om căinţa, recunoştinţa, reverenţa şi adorarea Dumnezeului Cel Sfânt. Apar lacrimi de căinţă şi recunoştinţă pentru jertfa ispăşitoare a Mântuitorului nostru, Isus Hristos. Care sunt reacţiile în slujbele de „laudă şi închinare”? Bucurie, exaltare, reacţii spasmodice uneori, o energie puternică; niciodată lacrimi de căinţă, niciodată zdrobirea eului la piciorul crucii.
Semnalele de alarmă sunt foarte numeroase şi din altă perspectivă: majoritatea celor implicaţi în această muzică aşa-zis creştină au mari probleme cu poftele firii şi sunt biruiţi de ele; unii sunt divorţaţi, alţii sunt robiţi de pornografie, alcool sau droguri. Tineri certaţi cu părinţii lor, unii căzuţi în curvie sau alte păcate, cântă în adunări laude Dumnezeului Sfânt, aducând foc străin pe altarul închinării. Dacă nu se coboară foc din cer ca peste fiii lui Aaron de alta dată (Levitic 10:1,2) e numai pentru că biserica tace, păstorii tac şi încuviinţează toată nebunia. Se repetă dureros istoria viţelului de aur făcut de Aaron în lipsa lui Moise - un popor fără frâu şi-a făcut un idol şi acum dansează în jurul lui. (Exod 32: 19-25)
Păstori care altă dată stăteau în spărtură (Ezechiel 22:30) şi ridicau mâini curate spre cer pentru poporul Domnului, azi închid ochii şi spun că „e muzica tinerilor” pentru că şi copiii lor sunt acolo, cu mâinile pe sus, cu ochii închişi, fără lacrimi. Vremea cand lucrările sfinte în biserici erau făcute de oameni neprihăniţi a rămas undeva uitată. Avertismentele Domnului ISUS „dupa roadele lor îi veţi cunoaşte” sunt ignorate pentru că acum valoare au: talentul muzical, oratoria şi priza la public; un public tot mai firesc care bate din palme, dansează şi se leagănă în ritmurile muzicii lui satan.
Bătrânii stau în spatele adunării şi încearcă să laude şi ei pe Domnul după noua formulă dar duhul din ei nu se uneşte cu carnavalul. Privesc neputincioşi printre lacrimi la un spectacol grotesc în care actorii sunt proprii lor copii şi nepoţi. Nu le-a mai rămas decât rugăciunea: "Doamne, ai milă de noi!"
Bisericile care mai stau împotriva valului de destrăbălare sunt şi ele sub ameninţarea schimbării: o generaţie de oameni nesupuşi, fireşti, certaţi de mult cu pocăinţa şi ascultarea, abia aşteaptă schimbarea păstorului şi a conducerii ca să transforme adunarea dupa modelul vecinilor lor mai emancipaţi.
Ce e de făcut? Tineri dragi, deschideţi ochii până nu e prea târziu! În spatele oricărei închinări false stă satan. Căutaţi pe Domnul cu sinceritate! Proverbe 28:5 spune: „Oamenii dedaţi la rău nu înţeleg ce este drept, dar cei ce caută pe Domnul înţeleg totul.” Dacă inima ta e pornită la rău nu vei înţelege! Dacă eşti sincer, Domnul Isus nu te va lăsa să te pierzi nici să trăieşti o amăgire. Există amăgiri! acolo unde nu e pocăinţa! 2Tesaloniceni 2:11,12 spune: „Din această pricină, Dumnezeu le trimite o lucrare de rătăcire, ca să creadă o minciună: pentru ca toţi cei ce n-au crezut adevărul, ci au găsit plăcere în nelegiuire, să fie osîndiţi.” Daca te simti pierdut, nu descuraja! Dumnezeu te poate ridica de acolo! El poate si vrea sa te ajute!
Fraţi sinceri, rămâneţi tari in Domnul şi întăriţi-vă în tăria puterii Lui (Efeseni 6:10) ca să puteţi să luptaţi pentru credinţa dată sfinţilor o dată pentru totdeauna şi Domnul slavei va fi cu voi!
"Preaiubiţilor, pe când căutam cu tot dinadinsul să vă scriu despre mântuirea noastră de obşte, m-am văzut silit să vă scriu ca să vă îndemn să luptaţi pentru credinţa, care a fost dată sfinţilor odată pentru totdeauna. Căci s-au strecurat printre voi unii oameni, scrişi de mult pentru osânda aceasta, oameni neevlavioşi, care schimbă în desfrânare harul Dumnezeului nostru şi tăgăduiesc pe singurul nostru Stăpân şi Domn Isus Hristos." (Iuda 3,4)
