O maimuţă protestează

 

Odată o maimuţă din evul anecdotic,

Venind la sfat pe-o creangă de arbore exotic, 

A explodat: „Surate, sunt foarte ofensată 

Că-n jungla hominidă superevoluată

A apărut o teză, vădit maliţioasă,

Că OMUL ar descinde din stirpea noastră aleasă...

Eu protestez sălbatic, rănită în mândrie, 

Că se propagă-n lume asemenea prostie. 

Dacă-ntâlniţi un singur nepot pitecantrop, 

 Atunci, pentru banane să vă urcaţi în plop… 

Nu sufăr comparaţii cu tristul regn uman, 

Sunt mulţumită, nene, ca-s pur urangutan. 

Eu, chiar să mă oblige în vreun laborator, 

 N-aş deveni port-bâtă şi nici informator; 

 Şi cum progenitorii maimuţă m-au făcut, 

 Sper să n-ajung ca omul, un josnic involut!

Păi, s-a văzut vreodată la noi atâta ură? 

Oare la noi se minte, se-njunghie, se fură? 

 Nu veţi vedea prin lume, cât timp purta-vom coadă, 

 Gorile divorţate şi prunci lăsaţi pe stradă. 

Cine-a văzut în hoardă vreun iraţional 

Tâmpindu-se cu droguri, sau homosexual? 

Nu inspirăm Marlboro, nu traficăm muniţii, 

Nu prea avem ştiinţă, n-avem nici superstiţii, 

Nici cârciumi, nici spitale, nici case de nebuni, 

Şi nu plătim pe alţii să facă rugăciuni. 

Aţi întâlnit prin codri vreun cimpanzeu beţiv, 

Gibon care să-njure sau pavian parşiv? 

Cât am umblat eu creangă, scuzaţi, n-am observat 

În obştea maimuţească, cocotier privat, 

Nici garduri şi nici paznici, nici pui murind de foame 

Sau omorâţi în taină de aşa-zise mame. 

Lipsesc şi teroriştii, n-avem corupţi, nici duri, 

Nici ţări, nici prim-miniştri pe care să-i înjuri. 

La mondiale suntem cu mult în urmă noi, 

Încât n-am fost în stare de nici un prim război. 

Noi n-am avut ev mediu, ci numai mediu pur, 

Lipsit de inchiziţii, de orizont obscur, 

Noi n-avem drepţi în temniţi, nici versuri puse-n lanţuri, 

Nici chefuri după care să ne culcăm prin şanţuri. 

E drept, n-avem miliţii în junglă, dar nici mafii, 

N-avem un staff al morţii, n-avem nici măcar stáfii! 

(E trist s-ajungi vreodată privit la Zoo Park 

Dar maxima ruşine-i să pui pe alţii-n ţarc).Eu vă invit pe toate acum la raţiune: 

Nu promovaţi această credinţă de minune; 

Să nu apară-n junglă manipulări în masă, 

Cu dogme şi partide în lupta lor de clasă. 

Mă tem că ne pândeşte o nouă cruciadă, 

O convertire a hoardei în monştri fără coadă. 

De-o să vedeţi vreodată c-am coborât din pom, 

Maimuţărind făptura care îşi zice om, 

Opriţi-mă la vreme, să nu evoluez 

 Şi, ajungând ca lumea, să nu ştiu ce să crez.

 

E-adevărat că omul a coborât, ca soi, 

 Dar, bre, fiţi rezonabili, n-a coborât din noi!”